rozmarin

Etimologie

Din italiană rosmarino < latină rosmarinus, care literal înseamnă „roua mării”. Confer germană Rosmarin.

Definiții

1. (bot.) (Rosmarinus officinalis) arbust mic, din familia labiatelor, plăcut mirositor, cu frunze totdeauna verzi și cu flori albastre, albe sau roșii, întrebuințat în medicină și în industria parfumurilor.
2. (gastr.) frunzele acifere, foarte aromate ale rozmarinului se utilizează drept condiment, de obicei uscate, mărunțite sau pisate, în special în amestecurile de condimente occidentale (herbes de Provence, condimente pentru carne la grătar etc.), pentru aromatizarea preparatelor de carne (de porc, de vânat, de pui).
3. (spec.) soi de măr tomnatic, cu fructe de culoare galbenă, plăcute la gust.
4. (p.ext.) fruct al acestui soi de măr.

Declinare

Sinonime: 1: (bot.) (reg.) mirtân