rostru
/'ros.tru/Etimologie
Din latină rostrum, franceză rostre.
Definiții
- organ bucal la unele insecte (muște, ploșnițe etc.), alungit în formă de trompă.
- prelungire cartilaginoasă a botului rechinilor și altor animale.
- un fel de ghimpe frontal al cefalotoracelui la unii raci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rostru | rostruri |
| genitiv-dativ | rostrului | rostrurilor |
| vocativ | rostrule | rostrurilor |
| articulat | rostrul | rostrurile |