verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din ronț + sufixul -ăi.
Definiții
- (v.tranz.) a mânca sfărâmând între dinți puțin câte puțin dintr-un aliment tare, crocant, producând un zgomot caracteristic.
- (v.tranz.) a roade cu dinții un obiect.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ronțăea | ronțăeau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | ronțăit | ronțăite |
| genitiv-dativ | ronțăitului | ronțăitelor |
| vocativ | ronțăitule | ronțăitelor |
| articulat | ronțăitul | ronțăitele |