româncă
/ro'mɨn.kə/Etimologie
Din român + sufixul -că.
Definiții
- femeie care aparține populației de bază a României sau este originară din România.
- (pop.) țărancă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | româncă | românce |
| genitiv-dativ | româncei | româncelor |
| vocativ | româncă | româncelor |
| articulat | românca | româncele |