rodanță
/ro'dan.ʦə/Etimologie
Din italiană radancia.
Definiții
- inel metalic cu un jgheab pe suprafața laterală, care apasă ochiurile parâmelor la ambarcații.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rodanță | rodanțe |
| genitiv-dativ | rodanței | rodanțelor |
| vocativ | rodanță | rodanțelor |
| articulat | rodanța | rodanțele |