← înapoi la căutare

ritm

/ritm/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din neogreacă ριθμωσ (rithmós), franceză rythme < latină rhythmus.

Definiții

  1. așezare simetrică și periodică a silabelor accentuate și neaccentuate într-un vers sau în proză ori a accentelor tonice într-o frază muzicală; cadență, tact; (p.ext.) efect obținut prin această așezare.
  2. vers.
  3. desfășurare gradată, treptată a unei acțiuni, evoluție mai rapidă sau mai lentă a unei activități, condiționată de anumiți factori.
  4. periodicitate a unei mișcări, a unui proces, a unei activități.
  5. mișcare regulată; tempo, cadență.
  6. repetare periodică a unor elemente de arhitectură sau de decorație, la o construcție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativritmritmuri
genitiv-dativritmuluiritmurilor
vocativritmuleritmurilor
articulatritmulritmurile

ritma

/rit'ma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză rythmer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a pune accentul pe silabele unui vers, (p.ext.) ale unei fraze.

Declinare

CazSingularPlural
verbritmaritmau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică