rindeluire
/rin.de.lu'i.re/Etimologie
Din rindelui.
Definiții
- acțiunea de a rindelui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rindeluire | rindeluiri |
| genitiv-dativ | rindeluirii | rindeluirilor |
| articulat | rindeluirea | rindeluirile |
Din rindelui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rindeluire | rindeluiri |
| genitiv-dativ | rindeluirii | rindeluirilor |
| articulat | rindeluirea | rindeluirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică