rindelui
/rin.de.lu'i/Etimologie
Din rindea + sufixul -ălui.
Definiții
- (v.tranz.) a netezi, a fățui, a fasona cu rindeaua; a efectua o rindeluire, a da la rindea, a rindela.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | rindeluea | rindelueau |
Din rindea + sufixul -ălui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | rindeluea | rindelueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică