← înapoi la căutare

rihtui

/rih.tu'i/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Probabil din germană richten.

Definiții

  1. (v.tranz.) a croi și a îmbina prin cusături piesele de piele care compun obiectele de încălțăminte; a pune căptușeala unei fețe croite.

Declinare

CazSingularPlural
verbrihtuearihtueau

rihtuit

/rih.tu'it/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a rihtui.

Definiții

  1. faptul de a rihtui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrihtuitrihtuite
genitiv-dativrihtuituluirihtuitelor
vocativrihtuitulerihtuitelor
articulatrihtuitulrihtuitele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică