verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină resolvere, germană resolvieren.
Definiții
- (v.tranz.) a găsi soluția unei probleme.
- (v.tranz.) a pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluționa.
- (v.tranz.) (despre instrumente optice) a separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru rezolva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | rezolva | rezolvau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a rezolva.
Definiții
- pentru care s-a găsit o soluție (convenabilă); soluționat.
- (despre controverse, litigii, conflicte) căruia i s-a pus capăt; soluționat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru rezolva.