reverență
/re.ve'ren.ʦə/Etimologie
Din franceză révérence < latină reverentia.
Definiții
- salut ceremonios care se execută prin înclinarea bustului și îndoirea genunchilor; închinăciune; plecăciune în semn de respect; temenea.
- respect, venerație, considerație, stimă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | reverență | reverențe |
| genitiv-dativ | reverenței | reverențelor |
| vocativ | reverență | reverențelor |
| articulat | reverența | reverențele |