revent
/re'vent/Etimologie
Din turcă râvend.
Definiții
- plantă erbacee cu frunze mari și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale).
- purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | revent | — |
| genitiv-dativ | reventului | — |
| vocativ | reventule | — |
| articulat | reventul | — |