reușire
/re.u'ʃi.re/Etimologie
Din reuși.
Definiții
- acțiunea de a reuși și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | reușire | reușiri |
| genitiv-dativ | reușirii | reușirilor |
| articulat | reușirea | reușirile |
Din reuși.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | reușire | reușiri |
| genitiv-dativ | reușirii | reușirilor |
| articulat | reușirea | reușirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică