restaurator
/res.ta.u.ra'tor/Etimologie
Din franceză restaurateur < latină restaurator, restauratoris.
Definiții
- persoană care reface, repară opere de artă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | restaurator | restauratori |
| genitiv-dativ | restauratorului | restauratorilor |
| vocativ | restauratorule | restauratorilor |
| articulat | restauratorul | restauratorii |