respirație artificială
/res.piˈra.ʦi.e ar.ti.fi.ʧi.a.lə/Etimologie
Din respirație + artificială.
Definiții
- mijloc de reanimare care constă în efectuarea unui ansamblu de mișcări ce se execută asupra corpului unei persoane, pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale, întrerupte în caz de asfixiere, sincopă etc., în vederea introducerii și scoaterii alternative și ritmice a aerului din plămâni.