substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză respect < latină respectus.
Definiții
- atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | respect | respecte |
| genitiv-dativ | respectului | respectelor |
| articulat | respectul | respectele |
Sinonime: apreciere, deferență, venerație
Antonime: dispreț
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză respecter.
Definiții
- (v.tranz.) a simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima.
- a acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija.
- (v.refl.) a-și păstra demnitatea.
- a nu păgubi, a cruța.
- a nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc.
Exemple
- (refl. recipr.) Se respectă unul pe altul.
- Și-a respectat învoiala.
- A respectat prescripțiile medicului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | respecta | respectau |
Sinonime: 1: aprecia, 2: îndeplini, onora, ține, (pop.) păzi
Antonime: disprețui