resimțământ
/re.sim.ʦə'mɨnt/Etimologie
Din verbul resimți + sufixul -ământ (după franceză ressentiment).
Definiții
- rarresentiment.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | resimțământ | resimțăminte |
| genitiv-dativ | resimțământului | resimțămintelor |
| articulat | resimțământul | resimțămintele |
Sinonime: antipatie, aversiune, ostilitate, pornire, repulsie, resentiment