substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză reproche.
Definiții
- imputare, dojană; mustrare, învinuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | reproș | reproșuri |
| genitiv-dativ | reproșului | reproșurilor |
| vocativ | reproșule | reproșurilor |
| articulat | reproșul | reproșurile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză reprocher.
Definiții
- (v.tranz.) a mustra, a învinui, a(-și) face reproșuri, a(-și) imputa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | reproșa | reproșau |
Sinonime: imputa; obiecta