← înapoi la căutare

reporta

/re.porˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză reporter.

Definiții

  1. (v.tranz.) a face un report.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru reporta.

Declinare

CazSingularPlural
verbreportareportau

report

/reˈport/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză report.

Definiții

  1. trecere a unei sume (reprezentând un total parțial) din josul unei coloane în fruntea coloanei următoare, pentru a fi adunată în continuare; (p.ext.) sumă, total reportate sau orice sumă rămasă dintr-un calcul anterior.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativreportreporturi
genitiv-dativreportuluireporturilor
vocativreportulereporturilor
articulatreportulreporturile

report

/reˈport/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din repurta.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru repurta.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru repurta.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică