repicat
/re.pi'kat/Etimologie
Din a repica.
Definiții
- (agron.) repicare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | repicat | repicaturi |
| genitiv-dativ | repicatului | repicaturilor |
| vocativ | repicatule | repicaturilor |
| articulat | repicatul | repicaturile |
Din a repica.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | repicat | repicaturi |
| genitiv-dativ | repicatului | repicaturilor |
| vocativ | repicatule | repicaturilor |
| articulat | repicatul | repicaturile |
Din franceză repiquer.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | repica | repicau |
Sinonime: replanta
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică