verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză repiquer.
Definiții
- (v.tranz.) a răsădi la distanțe mai mari plantele tinere, crescute în răsadnițe și sere, pentru a le asigura condiții favorabile de nutriție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | repica | repicau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- (agron.) repicare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | repicat | repicaturi |
| genitiv-dativ | repicatului | repicaturilor |
| vocativ | repicatule | repicaturilor |
| articulat | repicatul | repicaturile |