repicaj
/re.pi'kaʒ/Etimologie
Din franceză repiquage.
Definiții
- repicare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | repicaj | repicaje |
| genitiv-dativ | repicajului | repicajelor |
| vocativ | repicajule | repicajelor |
| articulat | repicajul | repicajele |
Din franceză repiquage.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | repicaj | repicaje |
| genitiv-dativ | repicajului | repicajelor |
| vocativ | repicajule | repicajelor |
| articulat | repicajul | repicajele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică