repeziciune
Etimologie
Din repede + sufixul -iciune.
Definiții
- însușirea de a fi repede; grabă mare, iuțeală, viteză, rapiditate.
- rarînclinare a unei pante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | repeziciune | repeziciuni |
| genitiv-dativ | repeziciunii | repeziciunilor |
| vocativ | repeziciune | repeziciunilor |
| articulat | repeziciunea | repeziciunile |