repertor
/re.per'tor/Etimologie
Din franceză répertoire.
Definiții
- registru în care se înscriu, într-o anumită ordine, date, nume etc. pentru a facilita consultarea.
- totalitate a operelor de artă (piese, compozitii muzicale etc.) incluse în programul unui colectiv artistic.
- ansamblu de roluri sau de bucăți muzicale realizate de un interpret.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | repertor | repertorii |
| genitiv-dativ | repertorului | repertoriilor |
| articulat | repertorul | repertoriile |