verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină renegare. Confer franceză renier.
Definiții
- (v.tranz.) a tăgădui, a nega, a contesta ceva, a dezminți; a se lepăda de cineva sau de ceva, a nu recunoaște ca fiind al său, a abjura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | renega | renegau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Definiții
- persoană care s-a înstrăinat, s-a lepădat de patria, de credința sa.
- persoană care a renunțat la convingerile sau la părerile anterioare, care a trădat grupul, asociația sau partidul căruia i-a aparținut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | renegată | renegate |
| genitiv-dativ | renegatei | renegatelor |
| vocativ | renegato | renegatelor |
| articulat | renegata | renegatele |