remontoar
/re.mon'to̯ar/Etimologie
Din franceză remontoire.
Definiții
- mecanism cu ajutorul căruia se întoarce arcul unui ceasornic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | remontoar | remontoare |
| genitiv-dativ | remontoarului | remontoarelor |
| articulat | remontoarul | remontoarele |