← înapoi la căutare

remarce

/reˈmar.ʧe/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din remarca.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru remarca.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru remarca.

remarcă

/reˈmar.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză remarque.

Definiții

  1. observație, constatare; notă, însemnare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativremarcăremarce
genitiv-dativremarceiremarcelor
vocativremarcăremarcelor
articulatremarcaremarcele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică