verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză remarquer.
Definiții
- (v.tranz.) a observa; a băga de seamă.
- (v.refl.) a se distinge, a se deosebi.
- a aprecia printr-o remarcă.
- a sesiza atrăgând atenția.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru remarca.
Exemple
- Prin ce s-a remarcat interpretarea lui?
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | remarca | remarcau |
Sinonime: 1: observa, constata, 2: se deosebi, se distinge, se evidenția, se ilustra, se singulariza, (înv.) se însemna, se semnala, se vesti, 3: aprecia
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a remarca.
Definiții
- distins din restul elementelor de același fel; scos în evidență; evidențiat, reliefat, relevat, vădit, decelat.
- apreciat printr-o remarcă.
- sesizat atrăgând atenția; observat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru remarca.