reiepta
/re.jepˈta/Etimologie
Din latină reiectare.
Definiții
- (înv.) (v.tranz.) a respinge, a refuza.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | reiepta | reieptau |
Sinonime: respinge, refuza
Antonime: accepta
Din latină reiectare.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | reiepta | reieptau |
Sinonime: respinge, refuza
Antonime: accepta
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică