verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină, italiană regulare.
Definiții
- (v.tranz.) a pune în ordine, a aranja, a rândui; a sistematiza.
- (v.tranz.) (spec.) a pune la punct un mecanism, a face să funcționeze regulat; a repara.
- (v.tranz.) (spec.) a regla, a potrivi.
- (v.tranz.) (fig.) (fam.) a pune pe cineva la punct, a-l învăța minte, a-i da o lecție, a-l reduce la tăcere.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru regula.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | regula | regulau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de masculin plural pentru regulat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru regula.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru regula.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru regula.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru regula.