verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză régler.
Definiții
- (v.tranz.) a realiza sau reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse.
- (v.tranz.) a stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului; a potrivi.
- (v.tranz.) (mil.) a potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv.
- (v.tranz.) a aranja, a orândui, a potrivi.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru regla.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | regla | reglau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de masculin plural pentru reglat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru regla.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru regla.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru regla.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru regla.