← înapoi la căutare

regentă

/re'ʤen.tə/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din regent.

Definiții

  1. (despre propoziții; adesea substantivat) căreia îi este subordonată altă propoziție.

regentă

/re'ʤen.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din regent.

Definiții

  1. persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativregentăregente
genitiv-dativregenteiregentelor
vocativregentoregentelor
articulatregentaregentele

regență

/re'ʤen.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză régence.

Definiții

  1. guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh; perioadă cât durează această guvernare: persoanele (sau persoana) care guvernează în această perioadă.
  2. stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul sec. xVIII, caracterizat prin suplețea, grația și delicatețea elementelor decorative.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativregențăregențe
genitiv-dativregențeiregențelor
vocativregențăregențelor
articulatregențaregențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică