← înapoi la căutare

refuta

/re.fuˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză réfuter < latină refutare.

Definiții

  1. (v.tranz.) (livr.) a combate o afirmație, o teorie etc. prin argumente puternice.

Declinare

CazSingularPlural
verbrefutarefutau

Sinonime: combate

refutat

/re.fu'tat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză réfuter, latină refutare.

Definiții

  1. combătut cu argumente puternice.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică