refuta
/re.fuˈta/Etimologie
Din franceză réfuter < latină refutare.
Definiții
- (v.tranz.) (livr.) a combate o afirmație, o teorie etc. prin argumente puternice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | refuta | refutau |
Sinonime: combate
Din franceză réfuter < latină refutare.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | refuta | refutau |
Sinonime: combate
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică