refracta
/re.frak'ta/Etimologie
Din franceză réfracter.
Definiții
- (v.refl.) (fiz.; despre unde, raze de lumină) a se frânge, a devia la trecerea dintr-un mediu în altul.
- (v.tranz.) (despre corpuri, medii) a produce fenomenul refracției.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | refracta | refractau |