← înapoi la căutare

refecătură

/re.fe.kə'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din refec + sufixul -ătură.

Definiții

  1. (pop.) refec.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrefecăturărefecături
genitiv-dativrefecăturiirefecăturilor
vocativrefecăturărefecăturilor
articulatrefecăturarefecăturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică