redhibițiune
Etimologie
Din latină redhibitio, redhibitionis, franceză rédhibition.
Definiții
- (jur.) anulare a unei vânzări când actul vânzării are un viciu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | redhibițiune | redhibițiuni |
| genitiv-dativ | redhibițiunii | redhibițiunilor |
| vocativ | redhibițiune | redhibițiunilor |
| articulat | redhibițiunea | redhibițiunile |