recăpătare
/re.kə.pə'ta.re/Etimologie
Din recăpăta.
Definiții
- acțiunea de a recăpăta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | recăpătare | recăpătări |
| genitiv-dativ | recăpătării | recăpătărilor |
| articulat | recăpătarea | recăpătările |
Din recăpăta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | recăpătare | recăpătări |
| genitiv-dativ | recăpătării | recăpătărilor |
| articulat | recăpătarea | recăpătările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică