recul
/'re.kul/Etimologie
Din franceză recul.
Definiții
- mișcare îndărăt a unui corp solid, produsă pe baza unei forțe de reacție, de mișcarea unui alt corp considerat că are sensul de deplasare înainte și care, de obicei, are masă mult mai mică decât primul corp.
- distanța parcursă de un corp solid în timpul mișcării sale înapoi, provocată prin reacție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | recul | reculuri |
| genitiv-dativ | reculului | reculurilor |
| vocativ | reculule | reculurilor |
| articulat | reculul | reculurile |