← înapoi la căutare

rectitudine

/rek.ti'tu.di.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză rectitude < latină rectitudo, rectitudinis.

Definiții

  1. (livr.) stare, calitate a unei linii drepte.
  2. (fig.) spirit de dreptate: sinceritate.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrectitudinerectitudini
genitiv-dativrectitudiniirectitudinilor
vocativrectitudinerectitudinilor
articulatrectitudinearectitudinile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică