reconstitui

Etimologie

Din franceză reconstituer.

Definiții

1. (v.tranz.) a constitui din nou, a reface un lucru întreg; a recompune.
2. (v.tranz.) (fig.) a reface din memorie; a evoca, a reconstitui.
3. (v.tranz.) (lingv.) a reface forma aproximativă a unui cuvânt neatestat dintr-o limbă, pe baza comparației dintre formele existente în limbile înrudite; a reconstrui.
4. (v.tranz.) (jur.) a restabili la fața locului condițiile în care s-a petrecut o infracțiune.
5. (v.tranz.) a reface fără modificări un edificiu sau o operă de artă, în desen sau în spațiu, pe bază de fragmente sau de documente.

Declinare