← înapoi la căutare

recompoziție

/re.kom.po'zi.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză recomposition.

Definiții

  1. recompunere; reconstituire a unui lucru.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrecompozițierecompoziții
genitiv-dativrecompozițieirecompozițiilor
vocativrecompozițierecompozițiilor
articulatrecompozițiarecompozițiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică