recita
/re.ʧiˈta/Etimologie
Din franceză réciter.
Definiții
- (v.tranz.) a spune cu voce tare, din memorie, un text (în versuri); a declama.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | recita | recitau |
Din franceză réciter.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | recita | recitau |
Din re- + a citi (după franceză relire).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | recitea | reciteau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică