recitativ
/re.ʧi.ta'tiv/Etimologie
Din franceză récitatif.
Definiții
- melodie sau fragment dintr-o bucată muzicală interpretată în formă de declamație, care comentează acțiunea dintr-o operă și face legătura dintre arii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | recitativ | recitative |
| genitiv-dativ | recitativului | recitativelor |
| articulat | recitativul | recitativele |