recipient
/re.ʧi.pi'ent/Etimologie
Din franceză récipient < latină recipiens, recipientis.
Definiții
- vas destinat pentru păstrarea și transportarea unui lichid, a unui gaz sau a unui material solid sub formă de granule sau de pulbere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | recipient | recipiente |
| genitiv-dativ | recipientului | recipientelor |
| vocativ | recipientule | recipientelor |
| articulat | recipientul | recipientele |