recalcitranță
/re.kal.ʧi'tran.ʦə/Etimologie
Din franceză récalcitrance.
Definiții
- faptul de a fi recalcitrant.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | recalcitranță | recalcitranțe |
| genitiv-dativ | recalcitranței | recalcitranțelor |
| articulat | recalcitranța | recalcitranțele |
Sinonime: indisciplină, încăpățânare, îndărătnicie, neascultare, nedisciplină, nesupunere