rebutare
/re.bu'ta.re/Etimologie
Din rebuta.
Definiții
- acțiunea de a rebuta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rebutare | rebutări |
| genitiv-dativ | rebutării | rebutărilor |
| articulat | rebutarea | rebutările |
Din rebuta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rebutare | rebutări |
| genitiv-dativ | rebutării | rebutărilor |
| articulat | rebutarea | rebutările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică