rearanjare
/re.a.ran'ʒa.re/Etimologie
Din rearanja.
Definiții
- acțiunea de a rearanja și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rearanjare | rearanjări |
| genitiv-dativ | rearanjării | rearanjărilor |
| articulat | rearanjarea | rearanjările |
Din rearanja.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rearanjare | rearanjări |
| genitiv-dativ | rearanjării | rearanjărilor |
| articulat | rearanjarea | rearanjările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică