reactor
/re.ak'tor/Etimologie
Din franceză réacteur.
Definiții
- aparat propulsor cu o cameră de ardere la care propulsia se realizează prin interacțiunea mecanică dintre gazele rezultate din acțiunea arderii unui combustibil în această cameră și pereții recipientului prin care se evacuează aceste gaze.
- aparat industrial sau de laborator în care se produce o reacție chimică.
- bobină electrică sau condensator electric folosite ca sisteme fizice care prezintă în principiu reactanța într-un circuit electric; bobină cu reactanță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | reactor | reactoare |
| genitiv-dativ | reactorului | reactoarelor |
| vocativ | reactorule | reactoarelor |
| articulat | reactorul | reactoarele |