rastel
/ras'tel/Etimologie
Din italiană rastello, germană Rastel.
Definiții
- suport compartimentat, făcut din bare de lemn sau de metal, pentru păstrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc.
- subansamblu al unor mașini de filat și al mașinilor de răsucit firele textile având rolul de a susține materialul cu care sunt alimentate aceste mașini.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rastel | rasteluri |
| genitiv-dativ | rastelului | rastelurilor |
| vocativ | rastelule | rastelurilor |
| articulat | rastelul | rastelurile |