rangă
/'ran.gə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- bară de fier, teșită la unul din capete, servind ca pârghie pentru ridicarea sau deplasarea unor obiecte grele sau la desfacerea unor pavaje.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rangă | răngi |
| genitiv-dativ | răngii | răngilor |
| vocativ | rangă | răngilor |
| articulat | ranga | răngile |